Fundația Baylor Marea neagră- 25 de ani de îngrijire, curaj și demnitate 6 aprilie 2001- 6 aprilie 2026

April 20, 2026

Anul acesta marcăm 25 de ani de la înființarea celui mai mare centru pediatric de îngrijire pentru HIV din România – Centrul de Excelență Clinică Baylor (Centrul Româno-American pentru Copii). De un sfert de secol, acest centru este mai mult decât un furnizor de servicii medicale: este un reper de etică profesională, colaborare internațională și grijă profundă față de oameni.

Înființat în 2001, într-un context marcat de stigmatizare, resurse limitate și incertitudine, centrul a apărut ca răspuns la una dintre cele mai dramatice realități ale României post-comuniste: mii de copii infectați nosocomial cu HIV în anii ’80 și ’90. Într-o perioadă în care diagnosticul echivala adesea cu o condamnare, o echipă de profesioniști a ales să construiască nu doar servicii, ci un model de îngrijire bazat pe demnitate, responsabilitate și excelență.

Astăzi, 47% dintre pacienții aflați în îngrijirea centrului provin din cea mai mare cohortă de copii infectați nosocomial cu HIV din sud-estul Europei. În acești 25 de ani, centrul a oferit îngrijire integrată – medicală, psihologică și socială- adaptată continuu nevoilor pacienților, făcând trecerea de la copilărie la viața adultă.

Succesul acestui model se datorează unei combinații rare: profesionalism susținut de valori etice solide și colaborări strategice cu instituții de referință la nivel internațional. Parteneriatul cu Texas Children’s Hospital și Baylor College of Medicine din Houston, alături de colaborarea constantă cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, a făcut posibil transferul de cunoștințe, standarde și bune practici care au ridicat nivelul îngrijirii oferite în România. În același timp, apartenența la rețele globale precum Baylor International Pediatric AIDS Initiative (BIPAI) și Texas Children’s Global Health a creat cadrul pentru dezvoltarea unor servicii moderne, personalizate și sustenabile.

Dincolo de infrastructură și expertiză, centrul a fost construit de oameni. Profesioniști care au ales să rămână prezenți în fața suferinței, să spună adevărul cu empatie și să ofere sprijin acolo unde, adesea, nu exista vindecare. În acest spațiu, speranța a fost redefinită: nu ca promisiune iluzorie, ci ca prezență, demnitate și continuitate.

Copiii care au trecut pragul centrului au devenit adulți. Mulți dintre ei duc astăzi o viață activă, iar peste 300 de copii sănătoși s-au născut în familiile lor – o dovadă concretă că, prin îngrijire corectă și susținută, diagnosticul HIV nu mai înseamnă sfârșitul unui drum, ci începutul unui parcurs diferit, dar posibil.

Am învățat că speranța nu înseamnă întotdeauna vindecare. Uneori înseamnă să nu fii singur, să fii văzut și respectat până la capăt. Moștenirea acestor 25 de ani stă în viețile schimbate și în standardele de umanitate construite aici”, afirmă Rodica Mătușa, medic specialist și unul dintre fondatorii centrului.

De-a lungul timpului, experiența acumulată a permis extinderea serviciilor către alte patologii cronice – hepatite virale, diabet, afecțiuni asociate stilului de viață – deschizând centrul către întreaga comunitate și consolidând rolul său ca model de îngrijire integrată.

Astăzi, la 25 de ani de la înființare, centrul rămâne un pilon esențial în îngrijirea persoanelor care trăiesc cu HIV. În același timp, viitorul său este pus sub presiune de scăderea finanțărilor și de interesul limitat al autorităților.

Această aniversare este nu doar un moment de celebrare, ci și un apel la responsabilitate. Avem datoria de a decide dacă valorile construite aici vor continua sau vor fi lăsate să dispară în tăcere”, subliniază Ana-Maria Schweitzer, director executiv.

După 25 de ani, povestea Centrului de Excelență Clinică Baylor nu este doar despre medicină. Este despre integritate, despre puterea colaborării și despre oameni care au ales, în mod constant, să facă bine -chiar și atunci când a fost cel mai greu.

    UNOPA – Reprezentarea României la conferința Long-Term Survivors of HIV Summit, Barcelona

    În perioada 25 – 28 martie 2026, la Barcelona a avut loc Long-Term Survivors of HIV Summit, un eveniment dedicat persoanelor care au experimentat HIV pe termen lung.  Summitul reprezintă un spațiu esențial de întâlnire pentru consolidarea rezilienței și pentru a se asigura că vocile celor care au trăit primele etape ale epidemiei sunt auzite, fiind organizat de asociația pacienților care trăiesc cu HIV- European AIDS Treatment Group –  EATG.

    Experiența României a fost reflectată prin participarea colegului nostru Bogdan Trandafir,  ca reprezentant al UNOPA.

    Intervenția sa a adus în prim-plan experiența unică a României din anii ’90, când peste 10.000 de copii au contactat HIV în contexte non-familiale, ca urmare a unui accident epidemiologic.

    Prezentarea a evidențiat impactul profund al acestei epidemii, dar și rolul esențial jucat de-a lungul celor peste 35 de ani de istorie a HIV in România, de  organizațiile neguvernamentale în sprijinirea copiilor și adolescenților afectați.

    M-am emoționat extrem de tare când am început să povestesc parcursul acestei epidemii în România,  în care foarte mulți copii și-au pierdut viața din cauza acesui virus și a comorbidităților HIV. Totodată, am adus în prim-plan suportul organizațiilor neguvernamentale din străinătate, care au contribuit semnificativ la îmbunătățirea calității vieții copiilor abandonați de familii în spitalele din România, oferindu-le o șansă la o viață cât de cât normală. Acestea au înființat căsuțe de tip familial, unde copiii să se simtă în siguranță și să primească afecțiune- ca în sânul unei  familii”, ne-a declarat Bogdan despre eveniment.

    Au fost punctate elemente esențiale ale cooperării la nivel național și internațional, prin implicarea organizațiilor Romanian Angel Appeal- RAA, ARAS, UNAIDS, UNICEF,  Health Aid UK și UNOPA. A fost rememorată cooperarea extraordinară a oamenilor care și-au unit eforturile pentru a salva copiii din cohortă:  Anne McNicholas pentru pierderea căreia s-a păstrat un model de reculegere-  și echipa Health  Aid UK; profesioniștii din Institutul Național de Boli Infecțioase Prof Dr Matei Balș:  Dr. Mariana Mărdărescu, Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Dr. Sorin Petrea și colegii lor. Cu pasiune și deschidere, aceștia au contribuit decisiv la dezvoltarea serviciilor de suport și integrare socială, într-un context marcat de stigmatizarea severă a persoanelor care trăiau cu HIV.

    Relevanță pentru România

    Participarea României la acest summit reafirmă importanța integrării perspectivei pacienților și a experienței istorice în dezvoltarea politicilor actuale. Experiența cohortei de supraviețuitori care trăiesc cu HIV în  România oferă lecții valoroase pentru Europa în ceea ce privește:

    • managementul pe termen lung al afecțiunii cronice, inclusiv a comorbidităților
    • integrarea socială
    • rolul critic al sectorului comunitar în gestiuneaHIV în comunități vulnerabile.

    HIV Outcomes România susține în continuare promovarea politicilor centrate pe nevoile persoanei care trăiește cu HIV și integrarea indicatorilor de calitate a vieții în răspunsul la această afecțiune cronică. Un mesaj central al discuțiilor a fost necesitatea continuă de a combate stigma și de a asigura accesul egal la îngrijiri în sănătate, la servicii medicale și sociale și la oportunități de integrare.

    Implicare, empatie și schimbare: contribuția Asist. Univ. Drd. Daniela Biriș pentru educație și suport psihoemoțional, în contextul complexității fenomenului HIV

    În perioada noiembrie 2025 – martie 2026, Daniela Biriș, membru al Comitetului de Coordonare al HIV Outcomes România și psiholog clinician în cadrul Centrului Regional de Monitorizare și Evaluare a Infecției HIV din Timișoara, a fost implicată voluntar într- o serie de activități educaționale și științifice cu impact semnificativ asupra viitorilor profesioniști din domeniul sănătății și psihologiei.

    Prin intervențiile sale, Daniela Biriș a adus în prim-plan o dimensiune esențială, dar adesea insuficient integrată în politicile de sănătate: bunăstarea psihoemoțională a persoanelor care trăiesc cu HIV.

    Educație pentru o practică medicală empatică și informată

    Activitățile desfășurate în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara și cu mediul universitar au vizat peste 300 de studenți din domeniul medicinei și psihologiei, contribuind la formarea unei noi generații de profesioniști mai bine pregătiți să înțeleagă complexitatea vieții și avansării în vârstă cu HIV.

    Temele abordate au inclus:

    • impactul psihologic al diagnosticului HIV
    • consecințele stigmatizării legate de HIV, asupra calității vieții și a sănătății persoanei care trăiește cu această afecțiune cronică
    • procesul de acceptare și adaptare la diagnostic
    • importanța intervenției psihoterapeutice fără stigmatizare
    • prevenția și rolul testării în controlul HIV.

    Aceste intervenții consolidează o abordare centrată pe nevoile pacientului, în linie cu preocuparea membrilor noștri și cu direcțiile europene actuale.


    Combaterea stigmei și a discriminării – o prioritate constantă

    Un element transversal al tuturor activităților a fost abordarea stigmei și discriminării, recunoscute ca bariere majore în accesul la servicii și în menținerea aderenței la tratament.

    Prin sesiuni interactive și discuții aplicate, participanții au fost expuși la:

    • realitățile sociale ale persoanelor care trăiesc cu HIV
    • impactul stigmei asupra sănătății mintale
    • importanța confidențialității și a comunicării etice

    Abordarea determinanților psihosociali ai sănătății

    Dincolo de viața cu HIV, activitatea Danielei Biriș a inclus și teme esențiale precum:

    • violența domestică și mecanismele psihologice ale abuzului
    • traumele emoționale din copilărie și impactul lor pe termen lung
    • relația dintre experiențele adverse (ex.violența, stigmatizarea, discriminarea, etc) care afectează sănătatea psiho-emoțională și comportamentele de sănătate (ex. accesarea serviciilor medicale, aderența la tratamentul specific, etc)

    Aceste perspective sunt critice pentru înțelegerea determinanților sociali ai sănătății și pentru dezvoltarea unor intervenții integrate pentru o bună calitate a vieții a persoanlor aflate în situație vulnerabilă.


    Contribuții în domeniul clinic și științific

    Participarea la Forum TB 2026 a adus în discuție complexitatea coinfecției TB-HIV, evidențiind legătura dintre provocările diagnostice și implicațiile psiho-comportamentale.

    Această abordare integrată reflectă necesitatea unei colaborări interdisciplinare între medicină și sănătate mintală.


    Relevanță pentru politici și practică

    Activitatea Danielei Biriș evidențiază câteva direcții esențiale pentru HIVO Ro și pentru politicile publice:

    • integrarea sănătății mintale în serviciile HIV
    • combaterea sistemică a stigmei și discriminării
    • investiția în educația viitorilor profesioniști
    • abordarea holistică a pacientului, dincolo de componenta biomedicală

    Mesaj cheie

    Educația, empatia și intervențiile psihoemoționale nu sunt complementare, ci esențiale pentru eficiența răspunsului HIV.

    Prin activitatea sa, Daniela Biriș contribuie direct la construirea unui sistem de sănătate mai incluziv, mai informat și mai centrat pe nevoile reale ale persoanelor care trăiesc cu HIV.

    HIV și securitatea sanitară națională în context European – prin Integrarea îngrijirii, finanțarea sustenabilă și prevenția într-o eră a mobilității și a amenințărilor infecțioase

    Recomandările de politici pentru sănătate ale HIV Outcomes Romania la Conferința CDG

    În data de 4 martie 2026, HIV Outcomes Romania a participat la conferința de politici publice „Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, organizată de platforma Curs de Guvernare, la Senatul României. Evenimentul a reunit factori de decizie din administrația centrală, reprezentanți ai Parlamentului, ai instituțiilor din sănătate din România și de la nivel european, mediului academic, industriei farmaceutice și societății civile, oferind un cadru relevant pentru dezbaterea sustenabilității programelor naționale de sănătate .

    Intervenția HIV Outcomes Romania a evidențiat necesitatea alinierii cadrului de finanțare al Programului Național HIV/SIDA la obiectivele asumate prin Strategia Națională 2022- 2030 și la direcțiile de politică publică dezvoltate la nivel european.


    HIV și securitatea sanitară: o abordare integrată

    În contextul consolidării politicilor europene de sănătate –  inclusiv dezvoltarea European Health Union și a mecanismelor de răspuns la amenințări transfrontaliere- controlul HIV trebuie înțeles ca parte a arhitecturii de securitate sanitară.

    Integrarea prevenției, a tratamentului și a îngrijirii pe termen lung contribuie nu doar la reducerea incidenței, ci și la creșterea rezilienței sistemului de sănătate. În acest sens, politicile dedicate HIV depășesc sfera clinică și devin relevante pentru stabilitatea și capacitatea de răspuns a sistemului.


    Convergența cu prioritățile europene

    Intervenția a subliniat faptul că România este deja implicată activ în dinamica europeană de politici publice în domeniul HIV, inclusiv prin contribuții la inițiative strategice ale Uniunii Europene- în cadrul Coniliului UE- format EPSCO (iunie 2024) și prin susținerea de către Vicepreședintele Parlamentului European , dl Victor Negrescu, a  relansării unui  nou Plan European de Acțiune dedicat gestiunii HIV la nivel de state member și UE.

    Aceste evoluții creează premisele pentru o mai bună aliniere între prioritățile europene și cele naționale, inclusiv în ceea ce privește finanțarea și implementarea programelor de sănătate .


    Finanțarea multianuală: condiție pentru predictibilitate și eficiență

    Un element central al intervenției din perspectiva HIV Outcomes România, a fost aducerea în discuție a  necesității introducerii unui model de finanțare multianuală pentru Programul Național HIV/SIDA.

    Având în vedere caracterul cronic al afecțiunii HIV și necesitatea tratamentului adecvat, centrat pe persoană pe tot parcursul vieții, actualele mecanisme de finanțare anuală limitează capacitatea de planificare și implementare eficientă a intervențiilor.

    Adoptarea unei finanțări predictibile, pe termen mediu, ar permite:

    • asigurarea continuității îngrijirii specific HIV,
    • optimizarea managementului resurselor,
    • dezvoltarea serviciilor integrate multidisciplinare de sănătate,
    • implementarea coerentă a măsurilor prevăzute în strategie.

    Intensificarea acțiunilor de testare și accesul la prevenție,  în context regional

    În acord cu recomandările Uniunii Europene, ale OMS și UNAIDS, prevenția rămâne un pilon fundamental al răspunsului la HIV. Reprezentantul proiectului HIV Outcomes România a evidențiat necesitatea:

    • extinderii accesului la testare,
    • dezvoltării programelor de prevenție, inclusiv PrEP,
    • finanțării și integrării serviciilor de testare comunitară în sistemul național,
    • adaptării intervențiilor pentru populații vulnerabile.

    În același timp, contextul regional – marcat de mobilitate crescută și de impactul conflictului din Ucraina- subliniază importanța cooperării transfrontaliere și a continuității serviciilor de îngrijire a HIV .


    Continuitatea tratamentului și reziliența sistemului sanitar

    Accesul continuu și neîntrerupt la tratament antiretroviral reprezintă o condiție esențială pentru controlul epidemiei. În acest sens, membrii HIV Outcomes România consideră că sunt esențiale :asigurarea stocurilor strategice de medicamente; dezvoltarea mecanismelor de răspuns pregătitepentru situații de criz ; consolidarea lanțurilor de aprovizionare.

    Aceste măsuri sunt în concordanță cu prioritățile europene privind securitatea sanitară și reziliența sistemelor de sănătate.


    Îngrijirea integrată și calitatea vieții

    Inovația își progresele medicale în domeniul HIV  au făcut ca astăzi să vorbim despre o afecțiune cronică; avansarea în vârstă  cu HIV  a persoanelor afectate a generat noi nevoi de îngrijire pe care sistemul medical trebuie să fie pregătit să le ofere centrat pe pacient, în special în ceea ce privește managementul comorbidităților și calitatea vieții.

    Integrarea indicatorilor de calitate a vieții în relație cu sănătatea (CViRS), deja promovați la nivel european și incluși în Strategia Națională HIV/SIDA 2022-2030, reprezintă un pas necesar pentru evaluarea reală a impactului intervențiilor și pentru orientarea politicilor publice .


    Rolul comunității și sustenabilitatea intervențiilor

    Un studiu realizat recent de inițiativă a evidențiat, de asemenea, rolul esențial al organizațiilor comunitare în creionarea și implementarea răspunsului la HIV, inclusiv în:

    • facilitarea accesului la testare și prevenție în comunități vulnerabile,
    • susținerea persoanelor care trăiesc cu HIV pentru aderența la tratament, cu scopul creșterii șanselor pentru atingerea supresiei virale(HIV Nedetectabil=HIV Netransmisibi adic- N=N),
    • acțiuni de promovare a mesajului N=N și de raising awareness pentru reducerea stigmei.

    Pentru valorificarea acestui rol, este necesară dezvoltarea unor mecanisme sustenabile de finanțare a actorilor din sectorul terțiar HIV, inclusiv prin contractare socială.

    Participarea HIV Outcomes Romania la conferința CDG a recomandat autortăților responsabile o direcție clară pentru consolidarea răspunsului național la HIV: alinierea obiectivelor strategice cu un cadru de finanțare predictibil, integrarea intervențiilor în arhitectura de securitate sanitară și consolidarea cooperării între actorii relevanți.În acest context, finanțarea multianuală a Programului Național HIV/SIDA 2022-2030 nu reprezintă doar o opțiune de politică publică, ci o condiție esențială pentru atingerea obiectivului asumat la nivel internațional: eliminarea noilor infecții HIV până în 2030.

    Prezența  HIV Outcomes Romania la Conferința Internațională „Infectious Diseases and HIV Dialogues 2026”-  de la succesul terapeutic la calitatea vieții pacienților

    În perioada 26-28 martie 2026, Palatul Parlamentului  a găzduit cea de-a 7-a ediție a conferinței internaționale Infectious Diseases and HIV Dialogues, un eveniment de referință care a reunit lideri din domeniul medical, decidenți politici, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai industriei farmaceutice.

    Evenimentul a fost organizat sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Oana Săndulescu și Prof. Dr. Anca Streinu-Cercel, avându-l ca președinte de onoare pe Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, care a susținut și un keynote lecture dedicat rolului colaborării în viitorul bolilor infecțioase . Conferința a inclus multiple sesiuni științifice, dezbateri de tip „science to policy” și prezentări internaționale, consolidând dialogul dintre cercetare, practică medicală și politici publice.

    În acest context, HIV Outcomes Romania a fost reprezentată de  managementul de proiect în programul oficial printr-o intervenție dedicată calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV.


    Schimbarea de paradigmă – De la „a supraviețui cu HIV” la „a trăi cu o bună calitate a vieții și a sănătății”, dinclolo de supresia virală

    Intervenția a evidențiat o schimbare esențială în răspunsul la HIV: trecerea de la focusul exclusiv pe succesul tratamentului către asigurarea calității vieții în relația cu  sănătatea (CViRS).

    Deși obiectivele 95-95-95 au generat progrese semnificative, atingerea țintei ODD 3.3 -eliminarea noilor cazuri de HIV până în 2030 – necesită o abordare mai largă. Succesul clinic nu mai este suficient în absența unei vieți trăite cu bunăstare fizică, psihologică și socială- adică în condiții de bună CViRS.

    Un element central al acestei noi realități este îmbătrânirea populației care trăiește cu HIV, ceea ce aduce în prim-plan:

    • gestionarea timpuri și eficientă a comorbidităților,
    • nevoile de sănătate psihoemoțională,
    • integrarea socială.

    România: performanță și responsabilitate într-un context unic

    România se remarcă printr-un acces timpuriu (din 2001) și universal  la tratamentul antiretroviral și un nivel foarte mare de satisfacție raportat de pacienți în relația cu medicul infecționist care tratează HIV (aprox. 96%). În același timp, moștenirea unei cohorte pediatrice extinse – cu peste 50% dintre persoane ajunse la vârsta adultă – creează un context unic, cu nevoi complexe de îngrijire pe termen lung .

    Aceste realități poziționează România ca un actor relevant în promovarea politicilor centrate pe calitatea vieții, atât la nivel național, cât și european.


    Dovezi clare: succesul clinic nu înseamnă automat bunăstare

    Datele prezentate din studiul național realizat de HIV Outcomes Româniaîmpreună cu Institutul „Matei Balș” și opt centre regionale (cu peste 1.050 de respondenți) indică provocări semnificative:

    • peste 35% dintre pacienți au experimentat stigmatizare, inclusiv în servicii medicale non-HIV,
    • peste 54% suportă costuri mai mari de susținere a calității vieții, comparativ cu populația generală,
    • 72% au nevoie de acces la servicii medicale non-HIV (cardiologie, oncologie. Stomatologie, etc.) .

    Aceste rezultate confirmă necesitatea integrării unei abordări holistice în managementul HIV.


    Rolul colaborării și al sectorului ONG

    Un mesaj cheie transmis în cadrul intervenției a fost importanța colaborării multi-stakeholder. HIV Outcomes Romania funcționează ca o platformă care reunește clinicieni, cercetători, ONG-uri și industrie, subliniind că progresul nu poate avea loc în silozuri.

    În acest sens, prioritățile identificate includ:

    • finanțare sustenabilă pentru ONG-uri,
    • servicii integrate,
    • consolidarea forței de muncă și a sistemelor digitale,
    • extinderea prevenției și testării,
    • reducerea inegalităților și întărirea parteneriatelor .

    Recomandări de politici pentru atingerea obiectivului 2030

    Pe baza datelor și a experienței din teren, HIV Outcomes Romania a formulat un set de recomandări adresate decidenților politici, sistemului medical și partenerilor relevanți:

    • integrarea calității vieții (CViRS) în politici publice și mecanisme de monitorizare,
    • eliminarea stigmei din sistemul de sănătate,
    • extinderea accesului la prevenție și PrEP,
    • creșterea ratei de testare,
    • asigurarea continuității îngrijirii,
    • integrarea serviciilor HIV cu managementul comorbidităților,
    • consolidarea implicării comunității în adoptarea și implementarea măsurilor de politici din domeniul HIV.

    Concluzie

    România a reușit un progres remarcabil: transformarea HIV dintr-o boală fatală într-una cronică gestionabilă.

    Următorul pas este însă mai ambițios: asigurarea unei vieți de calitate pentru persoanele care trăiesc cu HIV.

    Pentru a atinge cu adevărat obiectivul SDG 3.3, este nevoie de o abordare integrată, bazată pe trei principii fundamentale: zero noi cazuri de HIV zero stigmatizare și zero inegalități.

    Cooperarea internațională în domeniul HIV: contribuția României și implicarea Dr. Mariana Mărdărescu la conferința CHIVA, în Marea Britanie

    Cooperarea între membrii HIV Outcomes la nivel european rămâne un element esențial pentru consolidarea răspunsului la HIV, în special în contextul unor provocări tot mai complexe :  de la îmbătrânirea populației care trăiește cu HIV până la necesitatea integrării îngrijirii multidisciplinare a HIV și a politicilor publice.

    Un exemplu concret al acestei colaborări îl reprezintă participarea Dr. Mariana Mărdărescu, co-președinte HIV Outcomes Romania, la conferința CHIVA, desfășurată pe 13 martie, un eveniment de referință dedicat profesioniștilor din domeniul sănătății și serviciilor sociale care sprijină copiii și tinerii care trăiesc cu HIV.

    Expertiza României, integrată în dialogul european

    În cadrul intervenției sale, Dr. Mariana Mărdărescu- medic specialist în boli infecțioase și coordonator al Compartimentului pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA din România- a adus în prim-plan experiența unică a României în gestionarea epidemiei HIV.

    Prezentarea a evidențiat evoluția epidemiei în perioada 1987- 1990, când România a înregistrat un număr fără precedent de copii care trăiau cu HIV,  dobândit  în urma unui accident epidemiologic. În fața acestei situații, au fost dezvoltate politici publice și mecanisme instituționale adaptate, inclusiv definirea unui program național HIV și asigurarea finanțării tratamentului pentru toate categoriile de vârstă.

    România s-a numărat printre primele state la nivel global care au asigurat dina nul 2001, acces universal și gratuit la tratamentul antiretroviral – un element care a contribuit decisiv la controlul epidemiei și la salvarea vieții a peste 6000 de copii din cohorta.

    Progres și provocări într-o nouă etapă a răspunsului HIV

    Rezultatele acestor politici sunt vizibile: avansarea în vârstă cu HIV a membrilor cohortei penrtu o perioadă de peste 35 de ani, reducerea semnificativă a cazurilor de transmitere și menținerea acestora la un nivel stabil, precum și progrese constante către atingerea țintelor UNAIDS 95-95-95.

    În același timp, intervenția a subliniat și provocările actuale, în special în rândul adulților , membri ai cohortei pediatrice din anii 90, care au crescut cu HIV:

    • opțiuni terapeutice limitate pentru pacienții cu istoric îndelungat de tratament,
    • nevoia de soluții personalizate, centrate pe pacient, pentru supraviețuitorii pe termen lung,
    • integrarea îngrijirii medicale cu suportul social.

    Aceste aspecte reflectă tranziția HIV de la o un diagnosostic fatal la o afecțiune cronică complexă, care necesită răspunsuri adaptate.

    CHIVA – o platformă pentru schimb de bune practici

    Conferința CHIVA reunește anual cercetători, clinicieni și profesioniști din domeniul social din întreaga Europă, facilitând schimbul de cunoștințe și bune practici privind îngrijirea copiilor și tinerilor care trăiesc cu HIV dobândit perinatal. Participarea României la acest tip de forumuri reflectă nu doar expertiza acumulată la nivel național, ci și angajamentul de a contribui activ la dezvoltarea politicilor și practicilor europene în domeniu.

    Valoarea cooperării în cadrul HIV Outcomes

    Implicarea Dr. Mariana Mărdărescu în cadrul conferinței CHIVA ilustrează concret valoarea rețelei HIV Outcomes: o platformă de cooperare care conectează expertiza clinică, cercetarea, comunitatea și factorii de decizie la nivel european.

    Prin astfel de contribuții, membrii HIV Outcomes susțin o abordare coordonată și bazată pe dovezi, esențială pentru:

    • îmbunătățirea calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV,
    • dezvoltarea unor politici publice eficiente,
    • atingerea obiectivului comun de eliminare a epidemiei HIV până în 2030.

    Cooperarea europeană nu este doar un principiu- este un instrument concret de progres. Iar contribuția României, prin expertiza și implicarea activă a reprezentanților săi, rămâne un pilon important în acest efort comun.

    Necesitatea unui nou Plan de Acțiune al UE privind HIV

    Inițiativa Vicepreședintelui Parlamentului European pentru consolidarea cadrului strategic și a finanțării dedicate HIV

    În cadrul evenimentului la nivel înalt organizat de HIV Outcomes cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva SIDA 2025 – „Leadershipul UE la o răscruce: asigurarea echității pe parcursul vieții și între genuri în răspunsul la HIV” – găzduit de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, România a reafirmat un rol activ în modelarea agendei europene în domeniul HIV. Perspectiva românească asupra bunelor practici existente și a măsurilor care trebuie implementate la nivel național și european a fost prezentată de Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, co-președinte al HIV Outcomes România.

    Vicepreședintele Parlamentului European și-a exprimat sprijinul ferm pentru lansarea unui nou Plan de Acțiune al UE privind HIV/SIDA, subliniind necesitatea unui cadru strategic actualizat, adaptat provocărilor actuale și obiectivului de eliminare a epidemiei până în 2030.

    Acest angajament politic s-a concretizat rapid printr-un demers instituțional: depunerea unei întrebări cu solicitare de răspuns scris adresate Comisiei Europene, la care Comisarul European pentru sănătate, Olivér Várhelyi, a oferit clarificări privind direcția viitoare a politicilor europene în domeniul HIV.

    Inițiativa reprezintă un semnal clar de leadership și contribuie la menținerea HIV ca prioritate pe agenda politică a Uniunii Europene.

    Întrebarea adresată Comisiei vizează:

    • lansarea unui nou Plan de Acțiune al UE privind HIV/SIDA;
    • clarificarea mecanismelor de finanțare europeană dedicate HIV;
    • includerea HIV ca prioritate în cadrul Grupului de experți pentru sănătate publică al Comisiei Europene.

    Totodată, demersul evidențiază un aspect critic: în ciuda angajamentului Uniunii Europene de a elimina HIV până în 2030, progresele rămân inegale, iar absența unui cadru strategic european post-2016, coroborată cu incertitudini privind finanțarea, riscă să încetinească sau chiar să inverseze progresele obținute.

    În răspunsul transmis de Comisarul pentru Sănătate, prioritățile UE continuă să fie legate de implementarea Strategiei globale HIV în cooperare cu Organizația Mondială a Sănătății, precum și de contribuția la declarația ONU din 2026. Prevenția și controlul sunt finanțabile prin programe ca EU4Health și Horizon Europe, HIV rămânând integrat în agenda mai largă a bolilor transmisibile, coordonată la nivel UE cu sprijinul European Centre for Disease Prevention and Control.

    În acest context, inițiativele venite din partea reprezentanților României contribuie la reactivarea dialogului european și la consolidarea unui răspuns coordonat la nivelul Uniunii.
    Pentru detalii suplimentare privind intervențiile și recomandările formulate- inclusiv perspectivele asupra politicilor și îngrijirii HIV adaptate la aspect de gen și de vârstă – vă invităm să consultați raportul integral pe website-ul HIV Outcomes.

    HIV Outcomes Annual Review 2025 a fost lansat, celebrând intrarea în cel de-al 10-lea an de activitate al inițiativei europene!

    România își consolidează leadershipul în răspunsul HIV la nivel european

    Publicarea raportului anual retrospectiv al activității noastre HIV Outcomes Annual Review 2025 este legată de un moment important pentru evoluția cooperării pentru îmbunătățirea politicilor, evidențiind progresele realizate la nivel național și european, dar și direcțiile esențiale pentru anii următori.Totodată, 2026 este anul în care inițiativa HIV Outcomes sărbătorește 10 ani de activitate, evidențiind un deceniu de colaborare pentru dezvoltarea politicilor HIV și creșterea calității vieții persoanelor afectate în Europa.

    Mesajul central este clar: răspunsul la HIV evoluează dincolo de controlul virusului, către un obiectiv mai amplu-  asigurarea unei vieți îndelungate, în condiții de sănătate și demnitate pentru persoanele care trăiesc cu HIV .


    România: de la cercetare la politici publice

    În 2025, membrii inițiatiei nostre din România s-au  remarcat printr-un efort important de generare de dovezi care să susțină creșterea calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV, esențial pentru fundamentarea politicilor publice.

    Un studiu național realizat în 2025 de HIV Outcomes România a analizat: rolul sectorului terțiar (nonguvernamentall)  în gestionarea HIV și nevoile sistemului de sănătate. Rezultatele au fost rafinate cu perspectiva celor  1.050 de persoane care trăiesc cu HIV asupra propriei calități a vieții, sondată de platforma noastră în 2022, în colaborare cu Institutul Naționald e Boli Infecțioase Prof Univ Dr Matei Balș și cu rețeaua națională de centre regionale de îngrijiri HIV.

    O parte din aceste aceste rezultate, completate de opiniile comunității și ale cercetătorilor,  medicilor, și psihologilor din rețeaua națională de îngrijire HIV, au contribuit direct la sprijinirea dezvoltării de către UNOPA, a  unui document de referință pentru advocacy-ul comunității persoanelor care trăiesc cu HIV „Manifest pentru o viață trăită cu HIV în sănătate, demnitate și echitate”.

    Documentul subliniază, printre altele:

    • necesitatea unor politici centrate pe pacient,
    • implicarea reală a comunității în procesul decizional,
    • și recunoașterea specificului unic al cohortei românești, inclusiv prin instituirea unei zile naționale dedicate HIV.

     

    De la nivel național la impact european

    Eforturile din România au contribuit activ la agenda europeană.

    În 2025:

    • inițiativa din România a obținut sprijin politic la nivel înalt din partea Vicepreședintelui Parlamentului European;
    • a contribuit la organizarea de evenimente de vizibilitate, inclusiv de Ziua Mondială HIV/SIDA organizată de HIV Outcomes în Parlamentul European;
    • și a participat la eforturi comune care au asigurat continuitate eforturilor  Ministrului Sănătății (2024 ) care a lansat în cadrul Consiuliului UE-EPSCO, un Apel la Acțiune susținut de mai multe state membre UE pentru eliminarea epidemiei până în 2030 .

    În paralel, dialogul cu autoritățile naționale a continuat, cu accent pe:

    • acces echitabil la servicii de sănătate pentru persoanele vulnerabile;
    • implementarea măsurilor Strategiei Naționale HIV/SIDA, 2022-2030;
    • și adaptarea cadrului legislativ la realitățile aduse de complexitatea vieții cu HIV pe termen lung.

     

    Colaborare și multiplicare: cheia progresului

    Un element definitoriu al anului 2025 a fost consolidarea colaborării între actori:
    comunitate, medici, cercetători și decidenți politici.

    Rezultatele cooperării din România au condus la o serie de recomandări de politici publice și practici clinice pentru creșterea calității vieții și a sănătății persoanelor care trăiesc cu HIV, care au fost:

    • prezentate în multiple evenimente naționale și internaționale,
    • integrate în dezbateri de politici publice,
    • susținute prin inițiative de formare, inclusiv instruirea a peste 1.600 de medici de familie în testare timpurie, reducerea stigmei și îngrijire integrată .

    Acest tip de abordare contribuie la transformarea datelor în acțiuni concrete, cu impact direct asupra vieții pacienților.


    Europa: o schimbare de paradigmă în răspunsul HIV

    La nivel european, raportul confirmă o schimbare importantă de direcție.

    Pe fondul unor presiuni crescute asupra sistemelor de sănătate și al inegalităților persistente, HIV este tot mai mult abordat printr-o lentilă holistică, care include:

    • îngrijirea pe termen lung,
    • managementul efficient al comorbidităților,
    • combaterea stigmei și discriminării,
    • și integrarea HIV în politici mai largi de sănătate și incluziune socială .

    În acest context, inițiativele europene vizează și relansarea unui Plan de Acțiune al UE pentru HIV/SIDA, care să susțină obiectivul de eliminare a epidemiei până în 2030.


     

    Privind spre 2030: mai mult decât supraviețuire

    Annual Review 2025 transmite un mesaj esențial:
    progresul nu mai poate fi măsurat doar în termeni clinici.

    Succesul va însemna:

    • acces real și echitabil la servicii,
    • sisteme de sănătate adaptate nevoilor pe termen lung,
    • și, mai ales, o viață trăită cu demnitate și calitate pentru fiecare persoană care trăiește cu HIV.

    România este parte activă din această transformare iar direcția este una clară:
    de la îngrijirea HIV pentru asigurarea supraviețuirii, la asigurarea calității vieții și a abordării integrate a managementului sănătății persoanei care trăiește cu HIV.

    Concluziile și Recomandările de Politici Publice ale HIV Outcomes România privind implicarea sectorului non-guvernamental în gestiunea națională a HIV

    Suntem onorați să vă facem cunoscute concluziile studiului HIV Outcomes România, dedicat rolului, impactului și potențialului sectorului terțiar în răspunsul HIV din România. Acest demers vine într-un moment esențial, în care România, alături de celelalte state ale UE,  își propune atingerea obiectivului ambițios (global) „zero noi cazuri de HIV” până în 2030, dar continuă să se confrunte cu provocări structurale, sociale și sistemice semnificative.

    Analiza evidențiază contribuția crucială a organizațiilor neguvernamentale și comunitare, care rămân actori-cheie în prevenție, testare, suport psihosocial și reducerea stigmei – în special pentru populațiile vulnerabile și greu accesibile. În același timp, studiul subliniază limitele actuale ale integrării acestui sector în sistemul public, marcate de subfinanțare, fragmentarea serviciilor și colaborări insuficient consolidate la nivel strategic.

    Concluziile scot în evidență o serie de provocări persistente, de la lipsa finanțării predictibile și accesul limitat la prevenție modernă, până la impactul profund al stigmei și al vulnerabilităților socio-economice asupra calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV.

    În același timp, cercetarea aduce în prim-plan exemple concrete de bune practici și oportunități reale de progres. Modelele de intervenție integrate, centrate pe persoană și susținute de comunitate demonstrează că îmbunătățirea rezultatelor este posibilă, iar atingerea țintelor internaționale rămâne un obiectiv realist.

    Pe baza acestor constatări, documentul formulează recomandări clare de politici publice, care vizează finanțarea sustenabilă a sectorului terțiar, integrarea serviciilor, centrarea pe pacient și consolidarea rolului comunității în procesul decizional.

    Mesajul central este unul ferm: fără recunoașterea și susținerea reală a sectorului terțiar ca pilon strategic, progresul în răspunsul HIV riscă să stagneze. În schimb, prin reforme coerente și parteneriate solide, România are oportunitatea de a construi un model de intervenție eficient, echitabil și centrat pe nevoile reale ale oamenilor.

    Vă invităm să consultați concluziile complete ale studiului și să vă alăturați dialogului pentru un răspuns HIV mai puternic și mai incluziv în România.

    ARAS, în prima linie a reducerii riscurilor și prevenirii HIV

    December 18, 2025

    ARAS și-a continuat în perioada octombrie- decembrie 2025 rolul cheie în prevenirea HIV și în integrarea conceptului de reducere a riscurilor (harm reduction) în politici și practici la nivel local, național și european.

    1. Reducerea riscurilor pentru persoanele care consumă droguri și comunitățile vulnerabile

    La final de an, ARAS a organizat:

    • Workshopul online „Înțelegerea Noilor Substanțe Psihoactive (NPS)- Abordare și intervenții” (16- 18 decembrie), în cadrul proiectului Erasmus+ NEHRD, axat pe formarea profesioniștilor care lucrează cu persoane consumatoare de droguri.
    • Un atelier introductiv de reducere a riscurilor în Sectorul 5, ultima întâlnire a proiectului Petit Paris, pentru a sprijini organizațiile și instituțiile locale să integreze harm reduction în activitatea lor curentă.
    • Atelierul de reducere a riscurilor pentru studenți la psihologie (8 noiembrie), găzduit la sediul ARAS, pentru viitori specialiști interesați să lucreze cu persoane care consumă droguri.

    În paralel, ARAS a continuat, pentru al doilea an, seria de întâlniri de reducere a riscurilor cu instituții publice și private, printr-o sesiune organizată împreună cu DGASMB și găzduită de Primăria Municipiului București, care a reunit peste 45 de participanți din 20 de instituții- un pas important spre integrarea reducerii riscurilor în serviciile locale.

    2. Cooperare europeană și advocacy în domeniul drogurilor

    ARAS a fost prezentă la Forumul Societății Civile privind Drogurile al Comisiei Europene, în calitate de membru al grupului de experți. Participarea consolidează rolul societății civile din România în definirea politicilor europene privind drogurile și apărarea drepturilor persoanelor consumatoare.

    3. Prevenirea HIV în comunitate și în școli

    În noiembrie, cu ocazia Săptămânii Internaționale a Testării, echipele ARAS au derulat activități de testare și informare în comunitate.

    În cadrul Săptămânii Altfel, voluntarii ARAS au susținut sesiuni de educație pentru sănătate și reducere a riscurilor în două licee din București- Colegiul UCECOM „Spiru Haret” și Colegiul Tehnic Media- contribuind la creșterea nivelului de cunoștințe despre prevenirea HIV și ITS în rândul tinerilor.

    4. Pregătirea viitoarei generații de profesioniști

    ARAS a participat la Târgul de carieră în asistență socială – Dialog între formare și practică profesională, alături de Colegiul Național al Asistenților Sociali, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială- Universitatea București și UNICEF România, prezentând oportunități de implicare în programe de prevenire HIV și de sprijin pentru persoanele vulnerabile.

    De asemenea, la Penitenciar- Spital Jilava, ARAS a oferit sesiuni de formare pentru personalul medical în consiliere HIV, consolidând calitatea serviciilor oferite persoanelor private de libertate.

    La conferința Health Forum III, ARAS a adus în discuție, prin intervenția Lianei Velica, provocările majore cu care se confruntă persoanele care trăiesc cu HIV în România și nevoia de politici coerente pentru a le îmbunătăți calitatea vieții.

    5. Contribuție la agenda științifică HIV la nivel regional

    Între 6- 8 noiembrie, ARAS a participat la a 9-a ediție a Central and Eastern European Meeting on Viral Hepatitis and HIV, organizată la București, contribuind la dezbateri privind prevenirea și tratamentul HIV și hepatitelor virale.

    În acest context, Mihai Lixandru a prezentat lucrarea „Community-based PrEP programs in Romania”, evidențiind rolul crucial al organizațiilor comunitare în extinderea accesului la PrEP (Profilaxie pre-expunere HIV) și în atingerea obiectivului ZERO noi cazuri de HIV.

    Prin aceste inițiative, ARAS își reafirmă rolul de actor cheie în răspunsul național la HIV și de partener activ în cadrul HIV Outcomes România– de la prevenire și reducerea riscurilor, la advocacy și formarea profesioniștilor care lucrează direct cu persoanele vulnerabile și cu comunitatea persoanelor care trăiesc cu HIV.