Prezența  HIV Outcomes Romania la Conferința Internațională „Infectious Diseases and HIV Dialogues 2026”-  de la succesul terapeutic la calitatea vieții pacienților

În perioada 26-28 martie 2026, Palatul Parlamentului  a găzduit cea de-a 7-a ediție a conferinței internaționale Infectious Diseases and HIV Dialogues, un eveniment de referință care a reunit lideri din domeniul medical, decidenți politici, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai industriei farmaceutice.

Evenimentul a fost organizat sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Oana Săndulescu și Prof. Dr. Anca Streinu-Cercel, avându-l ca președinte de onoare pe Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, care a susținut și un keynote lecture dedicat rolului colaborării în viitorul bolilor infecțioase . Conferința a inclus multiple sesiuni științifice, dezbateri de tip „science to policy” și prezentări internaționale, consolidând dialogul dintre cercetare, practică medicală și politici publice.

În acest context, HIV Outcomes Romania a fost reprezentată de  managementul de proiect în programul oficial printr-o intervenție dedicată calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV.

Schimbarea de paradigmă – De la „a supraviețui cu HIV” la „a trăi cu o bună calitate a vieții și a sănătății”, dinclolo de supresia virală

Intervenția a evidențiat o schimbare esențială în răspunsul la HIV: trecerea de la focusul exclusiv pe succesul tratamentului către asigurarea calității vieții în relația cu  sănătatea (CViRS).

Deși obiectivele 95-95-95 au generat progrese semnificative, atingerea țintei ODD 3.3 -eliminarea noilor cazuri de HIV până în 2030 – necesită o abordare mai largă. Succesul clinic nu mai este suficient în absența unei vieți trăite cu bunăstare fizică, psihologică și socială- adică în condiții de bună CViRS.

Un element central al acestei noi realități este îmbătrânirea populației care trăiește cu HIV, ceea ce aduce în prim-plan:

• gestionarea timpuri și eficientă a comorbidităților,
• nevoile de sănătate psihoemoțională,
• integrarea socială.

România: performanță și responsabilitate într-un context unic

România se remarcă printr-un acces timpuriu (din 2001) și universal  la tratamentul antiretroviral și un nivel foarte mare de satisfacție raportat de pacienți în relația cu medicul infecționist care tratează HIV (aprox. 96%). În același timp, moștenirea unei cohorte pediatrice extinse – cu peste 50% dintre persoane ajunse la vârsta adultă – creează un context unic, cu nevoi complexe de îngrijire pe termen lung .

Aceste realități poziționează România ca un actor relevant în promovarea politicilor centrate pe calitatea vieții, atât la nivel național, cât și european.

Dovezi clare: succesul clinic nu înseamnă automat bunăstare

Datele prezentate din studiul național realizat de HIV Outcomes Româniaîmpreună cu Institutul „Matei Balș” și opt centre regionale (cu peste 1.050 de respondenți) indică provocări semnificative:

• peste 35% dintre pacienți au experimentat stigmatizare, inclusiv în servicii medicale non-HIV,
• peste 54% suportă costuri mai mari de susținere a calității vieții, comparativ cu populația generală,
• 72% au nevoie de acces la servicii medicale non-HIV (cardiologie, oncologie. Stomatologie, etc.) .

Aceste rezultate confirmă necesitatea integrării unei abordări holistice în managementul HIV.

Rolul colaborării și al sectorului ONG

Un mesaj cheie transmis în cadrul intervenției a fost importanța colaborării multi-stakeholder. HIV Outcomes Romania funcționează ca o platformă care reunește clinicieni, cercetători, ONG-uri și industrie, subliniind că progresul nu poate avea loc în silozuri.

În acest sens, prioritățile identificate includ:

• finanțare sustenabilă pentru ONG-uri,
• servicii integrate,
• consolidarea forței de muncă și a sistemelor digitale,
• extinderea prevenției și testării,
• reducerea inegalităților și întărirea parteneriatelor .

Recomandări de politici pentru atingerea obiectivului 2030

Pe baza datelor și a experienței din teren, HIV Outcomes Romania a formulat un set de recomandări adresate decidenților politici, sistemului medical și partenerilor relevanți:

• integrarea calității vieții (CViRS) în politici publice și mecanisme de monitorizare,
• eliminarea stigmei din sistemul de sănătate,
• extinderea accesului la prevenție și PrEP,
• creșterea ratei de testare,
• asigurarea continuității îngrijirii,
• integrarea serviciilor HIV cu managementul comorbidităților,
• consolidarea implicării comunității în adoptarea și implementarea măsurilor de politici din domeniul HIV.

Concluzie

România a reușit un progres remarcabil: transformarea HIV dintr-o boală fatală într-una cronică gestionabilă.

Următorul pas este însă mai ambițios: asigurarea unei vieți de calitate pentru persoanele care trăiesc cu HIV.

Pentru a atinge cu adevărat obiectivul SDG 3.3, este nevoie de o abordare integrată, bazată pe trei principii fundamentale: zero noi cazuri de HIV zero stigmatizare și zero inegalități.